Luni, la data de 9 august, Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor cu ocazia publicării celui de al 30-lea număr al Revistei “Managementul Deșeurilor”, a dat start primei ediții a Platformelor de Dialog Online “Managementul Deșeurilor în Republica Moldova”. Acest eveniment are ca țintă sensibilizarea persoanelor cu privire la vaste subiecte abordate în revistă, informarea corectă în raport cu cadrul legal și, desigur, posibilitatea de interacțiune în timp real cu specialiști invitați sau cu membrii asociației. Echipa redacției este motivată să răspândească cât mai eficient și interactiv informațiile prezentate în scrierile trimestriale.
Platforma a fost gândită ca un instrument de comunicare și nemijlocit dezvoltare a unei comunități de oameni și instituții responsabile față de mediu și gestionarea deșeurilor. Respectiv în prima ediție am avut ca invitați reprezentanți de la Asociația Movca, Colegiul de Ecologia, Apa Canal Moldova, compania Vinum, etc. Invitații speciali despre care s-a scris și în revista nr.30 ne-au relatat experințele lor tangențiale gestionării deșeurilor, alături de beneficiile și impedimentele în acest sens.
Primul subiect conform Agendei a fost prezentarea de către dna Rodica Guzun, Colegiul de Ecologie a unui nou standard ocupațional – Tehnician protecția mediului, aprobat și realizat în coordonare cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Acesta reprezintă unul din pașii care ne oferă posibilitatea de a moderniza întregul curriculum de formare profesională în cadrul Colegiului de Ecologie”
Dna Aurelia Bahnaru, a continuat cu prezentarea “Gestionarea anvelopelor uzate” , accentuând “Anvelopele care ajung să fie deșeuri nu biodegradează în natură. Presupusa durată de descompunere e în jur de 600 de ani, fiind o sursă constantă de poluare. Tradițional, acest cauciuc este ars. Această practică e absolut nocivă. În rezultat, se elimină cca. 23 de substanțe chimice periculoase, compuși cancerogeni… Trebuie să înțelegem că anvelopele uzate reprezintă sursă de materie secundară care, prin reciclare sau reutilizare pot fi menținute în circuitul economic național” . Sumar, anvelopele își pot continua viața sub alte forme, daunând nesemnificativ mediului înconjurator.
În rubrica Managementul Deșeurilor din revistă, se regăsește un vast material dedicat sticlelor de vin și deșeurilor rezultate din consumul acestora. Așa cum activitatea din domeniul producției și exportului de vin prezintă o pondere considerabilă în economia țării, persoanele ce muncesc în acest domeniu ar trebui să cunoască despre daunele de mediu produse de fabricarea și comercializarea sticlelor de vin. În general, sticla este un material sustenabil și 100% reciclabil, dar nu e biodegradabil. În Moldova, infrastructura de colectare a sticlei este fragilă și ar trebui să fie susținută de un comportament eco-friendly al producătorilor de vin. Pentru a informa despre practicile de reutilizare a ambalajelor de vin, am invitat “Vinum” estate la Platforma de Dialog “La “Vinum”, noi am decis să colectăm sticlele vândute. Spre a atinge acest scop, am făcut un pas marchetologic: oferirea unei reduceri la următoarea sticlă de vin procurată la prezentarea ambalajelor colectate.” – Vladlen Ujacov, director “Vinum” Estate.
O nouă rubrică lasată pe paginile revistei este Responsabilitatea extinsă a producătorului. Anume acest mecanism s-a dovedit a fi un instrument absolut necesar și funcțional pentru tranziția la o economie circulară, fiind axat nemijlocit pe aplicareaprincipiului „poluatorulplătește”, conform căruia oricine introduce ambalajele sau mărfuri ambalate pe piața unei țări rămâne responsabil pentru aceasta până la finele ciclului de viață al ambalajului, inclusiv perioada de timp după eliminare.
Despre subiectul produselor igienice de unică folosință și daunele acestora aduse în natură și economie Arcadie Rusnac, reprezentant Apa-Canal, a relatat următoarele: “Șervețelele umede de unică folosință și alte deșeuri de tipul respectiv reprezintă o problemă foarte mare pentru rețelele de canalizare, deoarece se înfundează sistemele bocurilor de locuit și stațiile de pompare. Produsele igienice de unică folosință, inclusiv măștile înfundează, de exemplu, gratarele de la stațiile de epurare. Mulți cetățeni încă consideră că este normal să diversăm tot de ce nu mai avem nevoie în sistemul de canalizare. Actual, noi depozităm aceste deșeuri la stație deoarece există un program de gestionare a deșeurilor în întreprindere. Acest program prevede fermentarea nămolurilor în metantancuri, producând biogaz. Reamintim că namolul este, la fel, considerat deșeu.” În general, problema produselor menstruale, a șervețelelor umede și a scutecelor de unică folosință rămâne una actuală în Republica Moldova. Așa cum se vorbește rar despre acest subiect, multe nuanțe privind riscul asupra sănătății si a mediul rămân neștiute de către consumatori.
Live zoom eveniment găsiți aici: https://fb.watch/7mt2brNBRb/