Vineri, la data de 5 noiembrie, A.O. Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor a organizat ce-a de a doua ediție a Platformei de Dialog Online Managementul Deșeurilor în Republica Moldova, cu ocazia publicării numărului 31 a Revistei trimestriale Managementul Deșeurilor. Tradițional în cadrul evenimentului, au fost puse în discuție diverse subiecte de actualitate și publicate pe paginile revistei, doar cu scopul de a facilita procesul de informare a participanților din diferite regiuni ale țării și din diverse domenii de activitate și preferințe ocupaționale, despre gestiunea corectă a deșeurilor în Republica Moldova.
Așa cum articolele expuse în revistă sunt și despre diverși în strânsă legătură cu inovațiile și problemele de mediu din Republica Moldova, au fost invitați și protagoniștii Revistei #31. Respectiv, la ce-a de a doua ediție au fost alături de echipa redacției Mariana Lucinschi, Grigore Ionaș și Denis Macovschi. Ei ne-au povestit experiența lor în cea ce privește realizări și problematici de mediu.
Primul subiect conform Agendei a fost despre Realizarea Proceselor de Reutilizare prezentat de către Andreea Ocrain, redactor la Revista Managementul Deșeurilor. Reutilizarea este o practică cu rezultate remarcabile care ar trebui să ia amploare în societatea noastră. Iar pentru a aplica aceste obiceiuri benefice economiei și mediului, există sisteme precise cu norme prestabilite de executare. „Conform studiului efectuat de Circular Economy Portugal, sectoarele care ar beneficia cel mai mult pe seama sistemelor de reutilizare sunt:HoReCa, comerț electronic, produsele igienice. Pentru fiecare domeniu vom specifica factorii-cheie de realizare a reutilizării.”, a precizat Andreea.
În continuare a fost invitat Grigore Ionaș, directorul SRL Isantal Prim, afacere de familie, care administrează o zonă de agrement, restaurant şi pescătorie. Tot pe acest teritoriu se află o crescătorie de Larve Soldat Negru care sunt foarte eficiente în descompunerea materiei organice din deșeuri. În urma acestui proces, larvele servesc drept sursă de proteină potrivită pentru hrana animalelor (păsări sau pești). „Dintr-o tonă de deșeuri organice prin această metodă se pot opțiune 250 kg de proteină naturală, bună de folosit pentru hrana peștilor, păsărilor și animalelor de companie. Alte 250 kg obținute reprezintă biohumus, ce poate fi folosit în sere ca un îngrășământ valoros. Pentru implementarea unei asemenea practici la nivel național, ar fi nevoie de mai multă implicare din partea Guvernului. Cu acestea spuse, sunt sigur că e necesar ca populația să fie informată despre posibilitatea gestionării eficiente a deșeurilor organice încă de pe băncile școlii. Acest tip de afacere ar ameliora considerabil problema deșeurilor în Moldova ” a precizat domnul Ionaș.
În cadrul rubricii Managementul Deșeurilor, sunt prezente informații relevante cu privire la practicile suspecte ale industriei modei în raport cu mediul. Pe marginea acestei informații, a fost pusă în discuție problema articolelor textile confecționate din fibre sintetice și mixte, care în permanența emit micro-fibre din plastic. Participanții de la eveniment au cunoscut despre politicile de mediu ambigue ale brandurilor globale și despre colecțiile „prietenoase mediului” prestate de acestea. „Moda ieftină (fast fashion) e foarte departe de a fi ieftină, de fapt. Desigur, din punct de vedere financiar e avantajoasă, dar foarte scumpă când vine vorba de mediu și viețile oamenilor implicați în procesul de producere.”, a menționat Andreea Ocrain. Într-un final, au fost prezentate câteva obiceiuri pe care fiecare persoană le poate adopta pentru a minimiza impactul super-brandurilor asupra mediului și sănătății omului.
Un subiect de sensibilizare pro-ecologic a fost cel prezentat de Mariana Lucinschi, autoarea a 15 povești ecologice pentru copii, care a povestit despre importanța educației adecvate a celor mici cu privire la protecția mediului. „Cunoașteți cu toții că în ziua de astăzi suntem înconjurați de tehnologii felurite și este complicat să găsești o metodă de a atenționa pe cei mici cu privire la protecția mediului înconjurator. Analizând mai multe modalități, am ajuns la concluzia că un mod mai cald și mai interesant de a insufla copiilor dragostea și grija față de mediu sunt poveștile. ” Poveștile au fost scrise în cadrul proiectului Eduație și Conștientizare pentru comunități active, ce face parte din Abilitatea cetățenilor din Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană. Toate poveștile pot vi vizualizate la acest link https://anchor.fm/planeta-copiilor
Un subiect actual pe paginile revistei rămâne a fi poluarea cu Plastic. De această data, s-a discutat despre dezavantajele subtile ale apei îmbuteliate și s-a făcut referire la Campania Fără Plastic mă simt Fantastic. Conform unui studiu efectuat de University of Florida, dacă o sticlă din plastic cu apă este expusă o perioadă lungă la temperaturi înalte, ambalajul poate elimina Bisfenol A şi antimoniu (Stibiu) în apă.
Actualitățile legale nu lipsesc de pe paginile revistei. În numărul 31 al Revistei, se prezintă Hotărârea Nr.561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje și cum sunt gestionate corect fluxurile financiare în cazul scemelor REP. În acest sens, Denis Macovschi din cadrul Agenției de Mediu a explicat aspecte practice privind asumarea responsabilității extinse de către producători, ce semnifică sistemul de depozit, care sunt țintele de valorificare care urmează a fi atinse, etc.
În contextul în care un sistem în care toate deșeurile de ambalajele sunt colectate , sortate , reciclate , fie tratate într un mod ecologic, nu poate funcționa fără finanțare
suficientă , Aurelia Bahnaru a prezentat informații relevante despre experiența UE în ceea ce priveste stabilirea taxelor achitate de producători pentru asumarea responsabilității REP și care sunt factorii care influiențează calcularea corectă a acestora.
Mai multe detalii despre fiecare subiect, inclusiv multe alte informații, actualități, infografice le găsiți în cel mai recent număr al Revistei – ABONEAZATE ACUM
