Dat fiind aprobarea recentă a Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje prin H.G. nr. 561/2020 din 31.07.2020, producătorii de deșeuri de ambalaje de diverse tipuri, indiferent în ce mod (individual sau colectiv) vor răspunde de organizarea procesului de gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate. În acest context, începând cu anul 2023, vor răspunde și de atingerea primelor ținte de valorificare prin reciclare. Mai nou, Ministerul Finanțelor, în cadrul ședinței de lucru organizată pe platforma Consiliului Economic la solicitarea Asociației Businessului European (EBA), a propus un mecanism prin care producătorii și importatorii de ambalaje să beneficieze de facilități fiscale. Facilitățile se vor aplica doar celor care vor dovedi gestionarea corespunzătoare a deșeurilor de ambalaje plasate pe piață. Astfel, se va facilita implementarea unui sistem economic de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) privind scutirea de taxă sau restituirea integrală a acesteia. Va fi un exerițiu complex, mai ales în condițiile în care nici producătorii, nici consumatorii nu sunt suficient de pregătiți pentru a transpune prevederile cadrului legal. Acest proces implică și multiple costuri ce țin de organizarea unei infrastructuri fiabile și organizarea procesului de informare și motivare a consumatorilor pentru a returna ambalajele producătorilor.
Am realizat un interviu cu dna Natalia Noni, Director executiv APIAM Moldova, pentru a cunoaște mai multe despre activitatea asociației și ce activități planifică membrii asociației, printre care sunt cei mai mari producători de ambalaje din Republica Moldova, precum EFES, Coca-Cola, Carlsberg, Le Bridge, ORBICO, GELIBERT, RUSNAC, EUROPLAST, MOLDPLASTCHIM, în vederea atingerii obiectivelor reflectate de Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și nemijlocit atingerea țintelor de valorificare și reciclate.
MD: APIAM reprezintă un sistem colectiv al producătorilor de ambalaje, care de altfel preia nemijlocit responsabilitatea producătorilor de deșeuri de ambalaje cu privire la gestionarea deșeurilor de ambalaje. Cum funcționează acest sistem colectiv și care sunt avantajele acestui sistem pentru agenții economici/producători de ambalaje?
Corect, APIAM a fost creată ca un sistem colectiv cu scopul implementării Responsabilității Extinse ale Productorilor de ambalaje. Acest sistem este unul nou în Republica Moldova, dar nu și în Uniunea Europeană. Fiind momentan la începutul activității noastre, este precoce confirmarea funcționalității sistemului în țară. Pe lângă toate acestea, este important de luat în calcul mai multe aspecte, printre care și faptul că deși Legea 209 privind deșeurile a întrat în vigoare în 23 decembrie 2017, mecanismul de gestionare a deșeurilor de ambalaje a fost stabilit în linii generale tocmai în 2020. După cum știm cu toții, la 21 august 2020 a fost publicat Regulamentul Nr.561/2020 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, care întră în vigoare din 21 august 2021. La moment APIAM este la stadiul de implementare a prevederilor legale și adoptării activităților reale în conformitate cu cerințele și principiile stabilite.
MD: Cine sunt membrii asociației și pentru care din cele 5 tipuri de deșeuri din ambalaje (plastic, sticlă, metal, lemn, hârtie/carton) aceștia vor purta responsabilitate?
La moment APIAM are 9 membrii care sunt unii dintre cei mai mari producători, importatori sau reprezentanți ale acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Printre membrii APIAM se numără și EFES, Coca-Cola, Carlsberg, Le Bridge, ORBICO, GELIBERT, RUSNAC, EUROPLAST și MOLDPLASTCHIM. În privința tipurilor de deșeuri, trebuie de menționat, că APIAM trebuie să organizeze activitatea sa în privința tuturor deșeurilor de ambalaje. Dar, am dorit să începem activitatea cu implementarea unui proiect pilot doar de valorificare a celor din mase plastice. Aceste tipuri de deșeuri sunt printre cele mai periculoase și chiar toxice pentru mediu înconjurător și viețile umane. Planificăm, ca următorii pași să fie în dezvoltarea activităților pentru celelalte tipuri de deșeuri de ambalaje: sticlă, metal, lemn, hirtie /carton ș.a.
MD: Unul din cele mai eficiente instrumente de implementare REP în țările europene și nu doar este “Sistemul garanție-depozit” prin care cumpărătorul, la achiziționarea unui produs ambalat într-un ambalaj reutilizabil, plătește vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când ambalajul este returnat. Acest sistem este prevăzut și în Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Planifică producătorii implementarea acestui sistem și eventual, cum acesta ar funcționa la nivel național?
Trebuie de menționat, că în primul rând sistemul garatie – depozit este aplicabil doar deșeurilor de ambalaje reutilizabile. După cum cunoașteți, în Repubica Moldova, o mare parte din produse fabricate sunt importate. Nu credem că fiecare importator va importa marfa ambalată în ambalaj reutilizabil în regim de import temporar. Mai mult că atât, fiecare producător de mărfuri le ambalează în ambalaj unic, care nu poate fi utilizat de către alții. Ca uramare implementarea sistemului “garantie- depozit” în Republica Moldova poate să fie cu succes numai în privința mărfurilor fabricate în Repubica Moldova, mărfuri autohtone și/sau după creșterea producerii interne și reducerea importului de mărfuri.
MD: Cum membrii APIAM apreciază Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje aprobat recent și desigur, care sunt top 3 cele mai mari probleme cu care se confruntă agenții economici producători/importatori de ambalaje în vederea conformării la prevederile cadrului legal?
„Dura lex sed lex”. Legea rea e lege și trebuie să fie respectată. Fără ordine nu există dezvoltare. Dar din cele mai mare probleme legate de implementarea Regulamentului sunt și următoarele:
- Lipsa unui sistem operațional adecvat de gestionare a deșeurilor. În Republica Moldova sunt foarte puține întreprinderi care colectează și reciclează/ elimină deșeurile selectiv, cumpără deșeuri sau care pot presta întreg ciclu de gestionare a deșeurilor și care ar include colectarea, transportarea, sortarea, depozitarea, reciclarea sau eliminarea deșeurilor. În legatură cu aceasta, sunt și probleme în implementarea REP, de exemplu:
- Regia Autosalubritate – prestează servicii de colectare, reciclare sau eliminare a deșeurilor. Dar, din păcate, nu cumpără deșeuri colectate, ceea ce îngreunează activitatea sistemelor colective pentru că membrii ei permanent vor avea investiții fără recupererea lor. În cazul dat, mai ușor și convenabil este achitarea taxei ecologice către stat sau, după cum prevede punctul 22. din Regulament:
„În cazul în care producătorii …, care își îndeplinesc responsabilitățile individual, nu îndeplinesc cel puțin obiectivele anuale prevăzute în anexa nr. 2, este necesar ca, pentru atingerea obiectivelor, să plătească la bugetul de stat către Fondul Ecologic Național o sumă egală cu costurile nete de gestionare a unei tone pentru fiecare categorie de ambalaj înmulțit cu cantitatea de deșeuri de ambalaje ne-valorificată.”.
- În privința întreprinderilor care numai procură deșeuri trebuie de menționat că în acest caz sunt necesare investiții din partea sistemului colectiv în colectarea, sortarea, transportarea, depozitarea deșeurilor. Aceste investiții nici de cum nu pot fi comparative cu prețul de procurare a deșeurilor de către întreprinderile reciclatoare.
De exemplu, prețul de colectare/transportare a 1 m3 de deșeuri stabilit de Regia Autosalubritate este egal cu 120 lei moldovenești, dar prețul de cumpărare a unui kilogram de mase plastice este egal de la 2 – 5 lei moldovenești (fără sortare). În acest context, marea parte a întreprinderilor nu accepta deșeuri din mase plastice ne-sortate si prețul eventual cade semnificativ. Și aici ne intrebam, câți ani ne trebuie pentru recuperarea serviciului de colectare/transportare a 1m3 de deșeuri din mase plastice?
- În privința întreprinderilor ce fac întreg ciclu de gestionare a deșeurilor trebuie de menționat că acestea au deja o rețea de colectare, transportare, sortare, depozitare, reciclare sau eliminare așa dezvoltată că nu mai e nevoie de menținerea unor afaceri cu sistem colectiv. Dar condițiile care se pun la baza colaborării cu sistemul colectiv sunt mai grele decît achitarea statului conform punctului 22. din Regulament.…
Interviul integral îl găsiți în cel mai recent număr al Revistei Managementul Deșeurilor (nr.27 (3) 2020). Abonează-te acum pentru a fi informat – https://old.e-circular.org/aboneaza-te/
