Luna iulie este dedicată în întreaga lume problemei poluării cu plastic a mediului înconjurător. „Plastic Free July” înseamnă asumarea faptului că plasticul este unul dintre cei mai mari dușmani ai planetei noastre, iar folosirea acestuia va duce la consecințe foarte grave asupra viitoarelor generații. „Iulie fără plastic” este mișcarea oamenilor conștienți, gata să spună STOP poluării, ce caută, găsesc și implementează soluții pentru stoparea poluării cu plastic.
În prima zi de iulie am întrebat trecătorii din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din municipiul Chișinău, ce cred despre utilizarea plasticului și cum văd reducerea deșeurilor.
Ion, localitatea Orhei: „În iulie, dar și pe întreg parcursul verii, oamenii se hidratează mai intens, folosind excesiv sticlele de plastic. Să nu uităm și de sezonul picnicurilor, unde în cea mai mare parte a tacâmurilor și a veselei este confecționată din plastic sau, în cel mai bun caz din hârtie, care, din păcate, sunt lăsate în locurile unde au avut loc asemenea activități. Cu părere de rău, oamenii încă nu sunt educați ecologic și utilizează frecvent sau nechibzuit obiecte din plastic: tuburi pentru creme, sticle pentru apă, tacâmuri etc. Ca soluție aș propune: interzicerea definitivă a ambalării fructelor și legumelor în ambalaj de plastic; informarea corectă și promovarea gândirii eco, utilizarea sticlei personale ecologice; promovarea culturii eco”.
Arina, localitatea Selemet: „În opinia mea, iulie este luna în care majoritatea cetățenilor Republicii Moldova sunt plecați la odihnă peste hotare sau la rude, deci în această perioadă, în rezultatul activității umane, sunt mai puține deșeuri. Dar aceasta nu se reflectă la nivel global, deoarece în această perioadă oamenii sunt înconjurați de o mulțime de activități distractive, care îi ademenește să cumpere produse noi sau să fie prinși în plasa fast fashion-ului. Eu propun implementarea hainelor degradabile într-o perioadă scurtă de timp. Aceasta ar micșora cantitatea de stofă nereciclată. De asemenea, propun utilizarea telefoanelor ce pot fi perfecționate. Aceasta ar facilita utilizarea continuă a unui dispozitiv și micșorarea cantității de deșeuri electronice”.
Oleg, municipiul Chișinău: „Foarte importantă este separarea deșeurilor, personal separ deșeurile după măsura posibilităților, cel puțin astea vegetale, și deja când arunc deșeurile la tomberoanele de lângă bloc, le separ, plastic, hârtie, sticlă. Ca sugestii pentru populație ar fi ca fiecare, individual să fie propriul lui exemplu de autoeducre; să punem accent pe un mijloc de transport care nu e nociv mediului, cum ar fi bicicleta, trotineta sau deplasarea pe jos, automobil pe consum electric; fiecare să separe deșeurile în propria locuință”.
Alexandrina, localitatea Holercani: „Cunosc o echipă din Chișinău care se specializează pe plastic, Tinerii pentru EcoPlastic ce se ocupă cu colectarea căpăcelelor de plastic, ce ulterior sunt topite și realizează diferite obiecte din ele. La Holercani am participat la o instruire organizată de ei. Ca să fiu mai prietenoasă mediului, încerc să cumpăr o sticlă de apă și să o refolosesc; cumpăr doar sacoșe eco; dacă este posibil merg cât mai mult pe jos, însă ca să ajung de la o destinație la alta, folosesc transportul public. O soluție ar fi mai multă informare – ar ajuta populația să scăpăm de problema deșeurilor; cât mai multe puncte de colectare și separare a deșeurilor, pentru că în sate sunt mai rar întâlnite”.
Petru, localitatea Cimișlia: „Pentru a combate problema poluării mediului, trebuie de muncit cu populația, să fie organizate sesiuni informative – experții să vină cu diferite metode practice, de exemplu frunzele ce deseori sunt arse toamna, să explice că ele pot fi compostate și folosite ca îngrășăminte pentru sol. Să le vorbească despre consecințele ce le provoacă deșeurile în natură, din cauza cărora suferim și noi. Totul trebuie să înceapă de la grădinițe, școli, ca tânăra generație să preia aceste practici”.
Jonathan, România: „Separarea deșeurilor înseamnă civilizație, deșeurile sunt o problemă globală, ele afectează solul, aerul, apele, oceane și noi oamenii suntem afectați din cauza acestora. Ca o soluție de stopare a deșeurilor, eu aș propune ca să fie preluată ideea cu amendare, dacă arunci în zone neautorizate – amendă, va fi ca o lecție, data viitoare să nu mai arunce. O altă soluție ar fi ca transportul public să fie pe electricitate; folosirea pungilor biodegradabile sau a torbelor ecologice”.
O treime dintre persoanele abordate în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” au refuzat să discute la acest subiect.
Mișcarea „Iulie fără plastic” a fost inițiată în 2010, de o organizație australiană pentru protejarea mediului. Acum, la cea de-a 11-a ediție, propune o viziune în care străzile, oceanele și comunitățile să fie mai curate. Anual din ce în ce mai mulți oameni s-au alăturat acestei inițiative, până acum participând peste 250 de milioane de oameni din 177 de țări.
Ludmila Hițuc
Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Cu atitudine pentru un mediu sănătos” la nivel național.
Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).