Conform Hotărârii de Guvern nr. 501 din 29.05.2018 pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la ținerea evidenței și transmiterea datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora, deținătorii de deșeuri, indiferent de genul de activitate, tipul de proprietate, forma juridică de organizare și de sursa de finanțare sunt obligați să pregătească și să prezinte date și informații despre deșeuri și gestionarea acestora.
Respectiv, întru facilitarea raportării datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora, deținătorii de deșeuri trebuie să țină evidența lunară a deșeurilor generate și să raporteze anual datele colectate Agenției de Mediu până la data de 30 aprilie a anului ce urmează după anul gestionar, asigurând calitatea informațiilor prezentate.
ATENȚIE! Entitățile responsabile de evidența și gestionarea deșeurilor păstrează evidența acestora pentru 12 luni, în cazul deșeurilor nepericuloase, și pentru 3 ani, în cazul celor periculoase, cu excepția unităților și întreprinderilor de transport de deșeuri periculoase, care trebuie să o păstreze timp de cel puțin 12 luni, oferind aceste înregistrări autorității de reglementare, la cerere.
Persoanele fizice și întreprinderile mici și mijlocii, instituțiile sau alte entități ale căror deșeuri sînt colectate de către autoritățile administrației publice locale, prin intermediul operatorilor de gestionare a deșeurilor municipale, sînt scutite de cerințele sus menționate.
Reieșind din prevederile cadrului legal, fiecare deținător de deșeuri urmează să:
I. Clasifice corespunzător deșeurile generate
Respectiv, pentru încadrarea unui deşeu în mod individual, autoritățile publice, agenţii economici au obligaţia codificării acestora cu 6 cifre, în conformitate cu Lista deșeurilor (anexat), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 99 din 30 ianuarie 2018 și respectând următoarea procedură:
- se identifică activitatea generatoare de deşeuri din cap. 01-12 sau 17-20;
- se identifică subcapitolul în care se încadrează deşeul;
- se identifică, în cadrul subcapitolului, deşeul în mod individual, conform codului corespunzător, format din 6 cifre, excluzându-se codurile terminate cu 99;
- dacă deşeul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examinează pentru identificarea deşeului cap. 13, 14 şi 15;
- dacă deşeul nu este identificat nici în cap. 13, 14 şi 15, se examinează cap. 16;
- dacă deşeul nu este identificat nici în cap. 16, atunci se examinează pentru identificare codurile cu terminaţia 99 – alte deşeuri, corespunzătoare activităţii din care provine deşeul.
În cazul unui tip de deşeu care se încadrează, potrivit Listei deşeurilor, sub două coduri diferite, în funcţie de posibila prezenţă a unor caracteristici periculoase (codurile marcate cu asterisc), încadrarea ca deşeu nepericulos se realizează de către producătorii şi deţinătorii de astfel de deşeuri numai în baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente relevante.
Pentru evaluarea proprietăților periculoase ale deșeurilor se aplică criteriile stabilite în anexa nr. 3 la Legea nr. 209 din 29 iulie 2016 privind deșeurile, inclusiv cele care se referă la:
- prezența substanțelor periculoase din cauza cărora deșeurile respective prezintă una sau mai multe proprietăți periculoase;
- valorile-limită aferente fiecărei substanțe. În cazul în care o substanță este prezentă în deșeuri sub valoarea-limită a acesteia, substanța nu se include în calcularea niciunui prag;
- concentrațiile de substanțe din deșeul respectiv și alte criterii.
Evaluarea proprietăților periculoase ale unui deșeu și clasificarea acestuia ca periculos poate fi efectuată, după caz, cu utilizarea prevederilor legislației naționale referitoare la clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor menționate în Legea nr. 209 din 29 iulie 2016 privind deșeurile.
În cazul în care proprietatea periculoasă a unui deșeu a fost evaluată pe baza unui test, efectuat cu folosirea metodelor de testare aplicabile, și prin utilizarea concentrațiilor de substanțe periculoase conform indicațiilor din anexa nr. 3 la Legea nr. 209 din 29 iulie 2016 privind deșeurile, rezultatele testului primează.
II. Țină evidența lunară a deșeurilor generate
În conformitate cu art.4 al Hotărârii de Guvern nr. 501 din 29.05.2018 pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la ținerea evidenței și transmiterea datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora, deținătorii de deșeuri trebuie să țină lunar evidența cronologică a cantității, naturii și originii deșeurilor generate/recepționate pe același amplasament, completând câte un fișier aparte pentru fiecare categorie de deșeuri pe care le generează/ recepționează, conform formularului nr. 1, respectând cerințelor specificate în anexa la formular din H.G. 501/2018.
III. Raporteze anual deșeurile generate
În conformitate cu art.4 al Hotărârii de Guvern nr. 501 din 29.05.2018 pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la ținerea evidenței și transmiterea datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora, deținătorii de deșeuri, care generează mai mult de 50 kg de deșeuri periculoase sau mai mult de 1 tonă de deșeuri ce nu sunt periculoase, trebuie să raporteze anual Agenției de Mediu cantitatea totală a fiecărei categorii de deșeuri pe care le generează/recepționează/colectează, precum și informațiile cu privire la gestionarea acestora, până la data de 30 aprilie a anului ce urmează după anul gestionar, în conformitate cu formularul nr. 2 și cerințele enumerate în anexa la formular din H.G. 501/2018.
Atenție: În cazul dacă sunt sesizate erori în prezentarea datelor oferite de deținătorii de deșeuri, aceștia vor fi informați de Agenția de Mediu prin intermediul Inspectoratului pentru Protecția Mediului și vor avea la dispoziție un termen de 14 zile lucrătoare de la recepționarea solicitării pentru a lichida deficiențele identificate în raportul de evidență privind datele și informațiile despre deșeuri și gestionarea acestora. Nerespectarea prevederilor privind ținerea evidenței și transmiterea datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora atrage după sine răspundere disciplinară, contravențională, penală sau civilă, după caz.