Viziunea expertului

Sistemul actual de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova nu este integrat şi bazat pe activităţi conforme cu „ierarhia deşeurilor” şi pe un mecanism de „Responsabilitate extinsă a producătorului” pentru gestiunea deşeurilor, similar celui comunitar, urmare cărui fapt acesta nu asigură minimalizarea potenţialelor ameninţări pentru mediul înconjurător şi populaţie. Pornind de la legea specială nr.209/2016 privind deșeurile, prezintă interes unele reglementări generale care configurează instituția „Responsabilitatea extinsă a producătorului” ca una distinctă în cadrul mecanismului de

Influența negativă a dezvoltării economice asupra mediului înconjurător este un fapt recunoscut de multă vreme. Pe fondul multiplelor provocări generate de necesitatea protejării mediului, guvernele se confruntă acum cu o presiune tot mai mare de a identifica noi modalități de diminuare a impactului activităților antropice asupra mediului, fără a afecta însă creșterea economică. Este de la sine înțeles că influența acestor măsuri se va reflecta asupra activității producătorilor, precizează Laura CIOBANU, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România. Materialele plastice au

Unele aspecte normativ lacunare care influențează negativ implementarea eficientă a Legii nr.209/2016 privind deșeurile Primele preocupări legislative în vederea reglementării gestionării deșeurilor de producţie şi menajere în scopul reducerii acestora şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic, precum și, în scopul prevenirii poluării mediului, au fost fixate prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii nr.1347-XIII din 09.10.1997 fundamentul de bază constituind Legea nr.1519/1993 privind protecția mediului înconjurător [1]. Domeniul de reglementare al Legii nr.1347/1997, ține de relaţiile care apar la