Conformarea Autorităților Publice Locale (APL) la prevederile Legii nr. 209 privind deșeurile, presupune asigurarea executării eficiente a cerințelor imperative de gestionare a anumitor categorii de deșeuri. În acest context, APL-urilor din Republica Moldova li se atribuie ca responsabilitate crearea unui sistem eficient de gestiune integrată a deșeurilor prin asigurarea colectării separate a acestora, amenajarea unor spații speciale pentru depozitarea deșeurilor colectate separat, depozitarea deșeurilor municipale doar în locurile special amenajate, stabilirea modului de gestionare a deșeurilor municipale și nu
Sergiu MACHIDON, antreprenor cu o experiență de 11 ani și consultant în investiții de peste 5 ani, reprezintă un grup de investitori privați din Elveția, Luxemburg și Marea Britanie, interesați pentru a investi în Stații integrate de tratare și valorificare a deșeurilor. Sergiu a realizat studii de fezabilitate pentru proiecte de tratare a deșeurilor în peste 16 țări, printre care se numără Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Israel, UAE, Kuwait, Arabia Saudita, Romania, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, SUA, Nicaragua, Ecuador, Thailanda, Vietnam,
Sistemul actual de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova nu este integrat şi bazat pe activităţi conforme cu „ierarhia deşeurilor” şi pe un mecanism de „Responsabilitate extinsă a producătorului” pentru gestiunea deşeurilor, similar celui comunitar, urmare cărui fapt acesta nu asigură minimalizarea potenţialelor ameninţări pentru mediul înconjurător şi populaţie. Pornind de la legea specială nr.209/2016 privind deșeurile, prezintă interes unele reglementări generale care configurează instituția „Responsabilitatea extinsă a producătorului” ca una distinctă în cadrul mecanismului de
Imaginile acestea unora dintre noi ni se par familiare, altora doar o amintire despre poveștile celor mai mari. Cu siguranță că acum majoritatea cunosc despre cum se refoloseau sticlele de lapte în multe părți ale lumii, chiar și în URSS. Aparent este un mecanism destul de eficient, chiar dacă înainte era folosit poate din alte motive. Marea Britanie a instituit un nou sistem de ”livratori ai laptelui” sau cum îl numesc ei, milkman. Tot ei au și extins
De mici am fost învățați să mâncăm tot din farfurie, cei mai norocoși pot împărți resturile și cu animalele din curte, însă odată cu urbanizarea crescândă și industrializarea, problema risipei alimentare a devenit una palpabilă și chiar apăsătoare. Producem mai mult decât consumăm, iar la final, deșeurile organice împreună cu plasticul și alte substanțe poluează intens mediul înconjurător. Am început să promovăm perfecțiunea superficială a produselor, ambalajelor și am uitat să mai și verificăm ce este cu adevărat nutritiv și
De mai bine de şase ani, ecologiștii țin piept clanurilor oligarhice din agricultură, care vor să obțină legalizarea irigării din subteran. Recent însă a fost reluată presiunea din partea Dlui Igor Dodon, Preşedintele Republicii Moldova, şi a grupurilor de interese din domeniul agriculturii, privind modificarea cadrului normativ în scopul folosirii rezervelor strategice de apă potabilă din subteran pentru irigare. ”Prin astfel de decizii, Șeful statului de fapt neglijează prevederile cadrului normativ și opinia instituţiilor ştiinţifice şi, în urma declaraţiilor
„Plătește pentru cât arunci„ (PAYT) este un alt instrument economic care țintește înspre conștientizarea consumatorilor cu privire la faptul că deșeurile costă, având de asemenea ca obiectiv inducerea acelorași comportamente precum reducerea deșeurilor generate, creșterea gradului de reciclare și reducerea cantităților depozitate. În Italia, compania publică Contarina folosește sistemul PAYT („Pay-as-you-throw”), ce presupune taxarea pe baza cantității reale pe care o generează o gospodărie sau persoană. Contarina deservește 554.000 de locuitori din regiunea Veneto din Italia. Astfel,
În 2018, statele membre ale UE au convenit asupra unui set cuprinzător de legi care vizează prevenirea creării deșeurilor menajere și stimularea reciclării. Noile legi transpun prevederile celor 4 directive ale UE: Directiva 2008/98/EC privind deșeurile (WFD), Directiva (UE) 2018/850 privind depozitele de deșeuri (LD), Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD) și Directiva (UE) 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Se așteaptă ca toate statele membre să reflecte legile convenite ale UE în
A.O. “Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor” prezintă rezultatele Studiului privind DEEE-urilor în mun. Chișinău. Studiul a fost finalizat în luna iunie 2020 și face parte din proiectul “Oraș curat cu e-Deșeu reciclat – Reciclează azi pentru sănătatea ta de mâine” implementat de AVD cu suportul Programului de Granturi mici GEF SGP Moldova, implementat de UNDP Moldova în parteneriat cu Asociația MoldRec. Prezentul studiu, primul de acest gen în țară, oferă o imagine de ansamblu
S.A. “Salubritate Șoldănești” la 5 ani de activitate: realizări, provocări și planuri de viitor! S.A. „Salubritate Șoldănești” a fost înființată la data de 14 ianuarie 2015, de către 21 de APL-uri de nivelul I din raionul Șoldănești, 1 APL de nivelul I din raionul Rezina și 1 APL de nivelul II care este Consiliul Raional Șoldănești. Fondarea Societății a avut loc ca urmare a implementării Proiectul pilot „Îmbunătățirea sistemului de management a deșeurilor solide în raioanele Șoldănești, Rezina și